Programe de fertilizare

Fructele de padure sunt culturi ce au nevoie de atentie speciala din punct de vedere al fertilizarii. Pe langa N,P,K,Mg,microelemente, algele marine sunt un mare plus, avand un rol de biostimulant. De asemenea forma de azot folosit face diferenta. Fata de alte culturi, este de preferat ca azotul nitric sa fie inlocuit pe cat posibil cu azot amoniacal.
Exemple de formule NPK utilizate la fructe de padure in sistemele de irigare (dar care pot fi folosite si foliar), sunt:
HIFERT 18-18-18 + 0.5% alge marine + microelemente, unde N-NO3 (azot nitric) – 1.8% , N-NH4 (Azot amoniacal) – 6% , N-NH2 (Azot ureic) – 10.2%
HIFERT 20-10-10 + 1% alge marine + microelemente, unde N-NO3 (azot nitric) – 2.8% , N-NH4 (Azot amoniacal) – 8.8% , N-NH2 (Azot ureic) – 8.4%

Hifert, oferit de PETRO STEDESA, este un ingrasamant solid, solubil 100% in apa, pretabil pentru camp, sere, solarii, aplicabil foliar sau prin sisteme de irigare. Gama HIFERT se gaseste intr-un numar mare de formule, putand fi utilizat pentru orice tip de cultura.

Avantajele produsului HIFERT:
1. Formula NPK  cu o cantitate mare de substante active si micro-elemente.
2. Se dizolva instant. Este gata de aplicare imediat.
3. Raportul Calitate-Pret foarte bun.
4. Practic, nu contine clor.

Caracteristicile produsului
Solubilitate: 30 kg HIFERT la 100 kg apa
(20 grade Celsius) Ambalaj: Sac 25kg PE/PP , lipit la cald

Un exemplu de program de fertilizare prin sisteme de irigare pentru afine:

Etapele de crestere ale porumbului sunt grupate in doua categorii: stadiile de crestere vegetativa si stadiile de fruct. Stadiile de crestere vegetativa constau in Etapa Emergenta (VE), Etapa Frunzelor (Vn) si Etapa paniculului: (VT)

 

O cultura de porumb pipernicita, de culoare galbena, uneori maro, poate crea frustrari majore fermierilor. Din fericire fertilizarea foliara ajuta cultura, atunci cand problema este o deficienta nutritiva. Hranirea foliara este critica atunci cand deficientele au fost identificate si conditiile sunt favorabile pentru aplicare. Cu alte cuvinte, fertilizarea foliara este o rezolvare rapida pentru potentiale probleme mult mai costisitoare pentru fermier.

Beneficiile aplicarii foliare:
– Absorbtia nutrientului este de 10 ori mai mare decat in cazul nutrientilor aplicati la radacina
– Hranirea foliara nu depinde de nivelul pH-ului
– Cand sistemele radiculare sunt compromise fertilizarea foliara este metoda optima pentru aplicarea nutrientilor
– O planta aprovizionata constant cu nutrienti este o planta mai eficienta si productiva
– O planta alimentata cu nutrienti este mai toleranta la boli si daunatori

MOMENTUL APLICARII FERTILIZANTULUI FOLIAR PENTRU EFICIENTA MAXIMA
– Aplicarile foliare sunt recomandate in stadiile de crestere vegetativa, etapa frunzelor: V4-V5 si V8-V12
– Fertilizarea foliara trebuie facuta atunci cand stomatele sunt deschise, de obicei seara tarziu sau dimineata devreme, si cand temperatura nu depaseste 22 grade Celsius. Roua de pe frunze ajuta la aderarea fertilizantului foliar.
– Este ideal a se verifica prognoza meteo, o ploaie in 24-48 ore de la aplicare poate avea o influenta negativa asupra eficienta ingrasamantului.

TABEL cu perioada in care fertilizantul foliar este absorbit in proportie de 50% de catre planta pentru fiecare nutrient in parte.

Nutrient Timp de absorbtie
Nitrogen 0.5-2 ore
Fosfor 5-10 zile
Potasiu 10-24 ore
Calciu 1-2 zile
Magneziu 2-5 zile

Principalele functii ale nutrientilor in dezvoltarea culturii de TOMATE

NUTRIENT Functie
Azot (N) Sinteza proteinelor (crestere + recolta)
Fosfor (P) Divizia celulara si formarea de structuri energetice
Potasiu (K) Transportul zaharurilor, controlul stomatei, cofactor pentru numeroase enzime, reduce susceptibilitatea plantei la boli
Calciu (Ca) Un bloc important pentru peretii celulari,reduce susceptibilitatea la boli
Sulf (S) Sinteza amino-acizilor esentiali in cistina si metionina
Magneziu Necesar in procesul de fotosinteza

 

SIMPTOMELE DEFICIENTEI DE NUTRIENTI LA TOMATE
Cultura de TOMATE este sensibila atat la excesul cat si la deficienta de macro-nutrienti si micro-nutrienti:

AZOT

Simptomele clorozei din figura alaturata sunt rezultat direct al deficientei de azot. O usoara umbra rosiatica poate fi vazuta pe vene si petiole. Ca urmare a deficientei de azot, frunzele mature isi schimba gradual culoarea verde specifica catre un verde palid. Pe masura ce cloroza avanseaza, aceste frunze batrane devin galbene (clorotice). In caz de deficienta extrema, frunzele se decoloreaza devenind galben-deschis, aproape de alb. Frunzele tinere, aflate la varf, isi pastreaza o culoare verde-deschis, si au tendinta de a se micsora ca suprafata. La plantele cu deficienta de azot , ramurile sunt reduse ca numar, planta avand o inaltime redusa si o forma de fus. Ingalbenirea frunzelor este uniforma, atat la frunze cat si la vine. Regenerarea frunzelor dupa aplicarea azotului foliar este spectaculoasa

FOSFOR

Petele necrotice din figura alaturata sunt tipice simptomelor de deficienta a fosforului. Ca regula generala, deficienta de fosfor nu este distincta si este mai greu de recunoscut. Principalul simptom vizual dupa care poate fi recunoscuta este planta pitica si pipernicita / oprita din crestere .

Plantele cu deficit de fosfor se dezvolta foarte incet in raport cu alte plante, crescute in aceleasi conditii dar avand sursa de fosfor. Plantele cu deficit de fosfor sunt adesea confundate cu plante fara stres, dar tinere. Dupa o perioada, stemul, petiolele si partea inferioara a frunzei capata o culoare violeta distincta. Pe masura ce deficienta se agraveaza, frunzele capata o culoare gri-albastruie. Cand deficitul este extrem, venele frunzei capata culoare maronie.

 

POTASIU

a) Frunzele din figura nr.1 arata un deficit accentuat de potasiu, cu necroze in spatiile dintre venele principale, alaturi de cloroza intra-venala.
b)Frunzele din figura nr.2 arata necroze marginale (arsuri ale varfului frunzei).
Acest grup de simptome este caracteristic deficientei de potasiu.

La instalarea deficientei de potasiu marginile frunzelor sunt cuprinse de cloroza, progresand intr-o textura uscata, mai ales pe frunzele mature. Pe masura ce deficienta se adanceste, venele frunzei si mai tarziu intreaga frunza paleste. In contrast cu deficienta la azot, cloroza este ireversibila in cazul deficientei de potasiu. Deoarece potasiul este foarte mobil in planta, simptomele se manifesta doar pe frunzele tinere in cazul deficientei extreme. In cazul fructului , lipsa potasiului se manifesta printr-o colorare anormala a fructului si forma neregulata

Aplicarea foliara ofera o oportunitate pentru livrarea nutrientilor necesari plantei direct pe frunze, flori sau fructe in momentele in care este necesara o interventie rapida asupra plantei. Vremea rece in timpul infloririi sau solul rece primavara limiteaza adesea disponibilitatea de nutrienti in sol in timp ce cresterea plantei este conditionata de fertilizanti in aceasta perioada critica.

De asemenea, cererea de nutrienti pentru dezvoltarea frunzelor in perioada rapida de crestere depaseste rata la care pot fi furnizate la sol prin procesele de absorbtie de la radacina si de transport prin planta. In acest caz, aplicarea foliara poate oferi cele mai bune mijloace de furnizare a macroelementelor. Aplicarea foliara trebuie totusi sa fie considerata drept o metoda pentru completare a programelor de fertilizare aplicate la sol, nu ca un substitut pentru acestea.

NECESARUL DE NUTRIENTI
AZOT

Simptomele lipsei de azot la mar sunt similare celor de la alte plante: frunze galben-verzui, fara vigoare, crestere vegetativa slaba si recolta putina.
Nu numai deficienta azotului este o problema, ci si surplusul. Azotul aplicat se calculeaza in functie de mai multi factori, cativa expusi in continuare. Cultivatorul trebuie sa urmareasca atent dezvoltarea plantei si sa intervina atunci cand este necesar.

FACTORI CE INFLUENTEAZA CANTITATEA DE AZOT APLICATA

Mar pe rod sau Mar fara rod . Copacii tineri, fara rod, beneficiaza adesea de programe de fertilizare cu continut de azot mai ridicat. Tinta este ca marul tanar sa aiba crestere vegetativa si lemnoasa,in timp ce in cazul marului pe rod se urmareste recolta si o calitate ridicata a fructului.

Caracteristica de crestere. Necesarul de azot al marului se afla intr-o stransa concordanta cu masa lemnoasa a copacului. Cu alte cuvinte, copacii inalti au nevoie de mai mult azot decat merii pitici.
Densitatea crengilor. Merii cu crengi mai rare au nevoie de azot mai putin. Se datoreaza faptului ca necesarul de azot al lemnului si frunzelor este mai mic.
Densitatea de copaci per hectar. Ca regula generala, mai multi copaci implica mai mult azot.

APLICAREA FOLIARA A AZOTULUI

Aplicarea azotului foliar se face pentru stimularea mugurilor in vederea pregatirii optime a fazei de fruct, sau pentru inlocuirea / suplinirea azotului aplicat la sol. O lipsa de azot in faza de muguri duce la o degenerare rapida a ovulelor, reducand perioada efectiva de polenizare. Acest lucru este extrem de important in perioada de inflorire atunci cand temperaturile sunt coborate, caz in care cresterea tubului de polen este retardata. Stropirea foliara , imediat inainte de inflorire, aduce beneficii importante. De asemenea aplicarea azotului foliar este benefica cand se doreste o crestere vegetativa importanta.

FOSFOR

Marul cere fosfor atat in perioada de inradacinare, inflorire, cat si in cea de fruct, deci se recomanda a nu se permite deficiente in aceasta perioada, ori fructul nu va creste. Desi fosforul nu este luat in seama in solurile cu niveluri ridicate de fosfati naturali, acesta este imobil in sol – si prin urmare indisponibil. Singura solutie de aplicare a fosforului in aceasta situatie este aplicarea foliara.
Aplicarea foliara este recomandata si imediat dupa inflorire, in perioada timpurie de coacere, cand este necesara colorarea fructului .

POTASIU

Deficienta de potasiu poate fi cunoscuta dupa culoarea maronie a extremitatilor frunzelor batrane. Simptomele sunt evidente in perioada de coacere, atunci cand fructul trage potasiul din frunze. Frunzele raman in copac, chiar daca sunt moarte. Fructul este mic, cu o culoare fada si coaja groasa. Miezul este lipsit de zahar si insipid la gust. Cand exista deficienta de potasiu, absorbtia de calciu si magneziu este ridicata.

Fertilizarea foliara furnizeaza ingrasamantul prin intermediul frunzelor, determinand astfel un randament mai crescut.

Soia este una dintre cele mai importante surse de alimente si hrana pentru animale. O rentabilitate ridicata de soia atrage un numar tot mai mare de cultivatori si astazi este una dintre cele mai importante culturi comercializate din lume, iar zonele de cultivare sunt in crestere de la an la an. Cea mai mare concentratie de soia, din punct de vedere geografic, este in Statele Unite ale Americii, Brazilia si Argentina, iar cei mai mari exportatori de soia sunt Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina, Paraguay, Canada, Uruguay si Ucraina.Nutritia foliara este practica prin care solutia de ingrasamant se aplica pe frunzele plantelor. Nutritia foliara este o metoda eficienta de a acoperi nevoile speciale ale plantelor, intrucat ingrasamintele foliare sunt absorbite chiar de locul unde acestea au fost utilizate. Acest lucru nu inseamna ca aplicarea ingrasamantului foliar inlocuieste ingrasamintele aplicate la sol, dar creste gradul de absorbtie, iar performanta plantelor este impulsionata in timpul conditiilor climatice dure, cum ar fi boli sau conditii de sol speciale (inundatii, secete, etc.). Cand plantele sunt bine hranite, acestea sunt mult mai rezistente la agentii patogeni si sunt capabile sa produca un randament aproape normal, in ciuda sistemului de transportare nutritiva deficitara sau a radacinilor cauzate de boli.

Planta de soia necesita cantitati mari de potasiu. O parte din potasiul necesar poate fi asigurat prin aplicarea foliara, si aceasta poate preveni pierderea de potasiu din frunze,fapt care va afecta fotosinteza si sistemul radicular. Unele articole stiintifice arata ca plantele de soia bine hranite au un randament mai ridicat si predispozitia la bolile severe scade considerabil. Din acest motiv, aplicarea foliara de ingrasamant NPK cu continut mare de potasiu a inceput sa fie o practica tot mai frecventa pentru cultivatorii de soia.

Hifert, oferit de PETRO STEDESA, este un ingrasamant solid, solubil 100% in apa, pretabil pentru camp, sere, solarii, aplicabil foliar sau prin sisteme de irigare. Gama HIFERT se gaseste intr-un numar mare de formule, putand fi utilizat pentru orice tip de cultura.

Avantajele produsului HIFERT:
1. Formula NPK echilibrata , cu o cantitate mare de substante active si micro-elemente.
2. Ingrasamant versatil, pretabil pentru orice cultura.
3. Se dizolva instant. Este gata de aplicare imediat.
4. Raportul Calitate-Pret foarte bun.
5. Practic, nu contine clor.

Caracteristicile produsului
Solubilitate: 30 kg HIFERT la 100 kg apa
(20 grade Celsius) Ambalaj: Sac 25kg PE/PP , lipit la cald

Rapita, alaturi de floarea soarelui si soia reprezinta principalele 3 plante oleaginoase pe plan mondial. Uleiul din rapita asigura 18% din necesarul mondial de ulei vegetal

NUTRIENTI

AZOT. Azotul este critic pentru cresterea plantei de rapita, si pentru dezvoltarea plantei cu multe frunze, este necesar in cantitati mari. O planta cu deficit de azot va fi pipernicita, cu frunzele mai batrane fiind primele ce vor deveni pale sau ingalbenite, azotul fiind mobil in tulpina plantei. Inflorirea va fi redusa, perioada de maturare va fi mai mica – cu impact negativ asupra recoltei

POTASIU

Potasiu joaca un rol important in transferul de energie din interiorul plantei, prin urmare este vital in perioadele de crestere rapida. In stadiile initiale ajuta la intarirea radacinii. Majoritatea solurilor au suficient potasiu pentru a suplini necesarul initial. Mai tarziu, potasiu este necesar pentru inflorirea rapida si in procesul de stocare si transfer al energiei, prin urmare este important ca RAPITA sa primeasca cantitati mari de potasiu in aceasta perioada. O planta cu deficit de potasiu va avea o radacina slaba si o tulpina subtire. Potasiul fiind mobil in interiorul plantei, in zonele mai batrane frunzele vor avea culoare pala , de culoare rosie / maronie. Potasiul joaca un rol important in cresterea rezistentei la boli, probabil cel mai important rol dintre toti nutrientii. Este un regulator al activitatii enzimale, prin urmare fiind implicat in toate functiile celulare care influenteaza severitatea bolilor.
Aplicarea optima de potasiu este necesara din punct de vedere al bolilor, deoarece aplicarea in surplus nu ajuta in plus planta.